agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-09 | | de ce pui la-ndoială, matematicianule, cântecul de lebădă al câmpului albastru, toamna? întrebă Poetul; dar tu, Poetule, de ce-l opui pe „A” lui „1” în fiecare anotimp al versului tău? opune-l norilor, - cuib de vise incolore -, opune-l râului, - orologiu neiertător spre taina din fluturi -, dar nu lui „1”, nu, nu lui „1”! ține minte omule, „ – 1” este opusul lui „1”! da, da, cred că ai dreptate, matematicianule, opusul lui „A” nu este „1”, opusul lui „A” este piatra lustruită de peștii argintii în dus-întorsul lor nordic, aproape de cântecul de leagăn al izvorului, unde-și vor ascunde icrele nopții… opusul lui „A” este fâlfâitul de aripă al păsării sfâșiate de tăcere în umbra veștedă a stelei… opusul lui „A” este câmpul minat de tic–tac-ul atâtor culori, înflorind cenușa planetei din ștaiful normelor ei nescrise… - opusul lui „A”, - răsturnatul lui „A”, - inversul lui „A”, - „A” însuși este începutul… - „A” însuși este sfârșitul… - „A” este Lecția mea despre viață, cu cele ale ei… șopti Poetul mai mult pentru sine, în timp ce pașii-l duceau încet, încet, tot mai departe, până ce-l încăpu un punct.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate