neintitulată ratată


ești un monstru!
asta pentru că el îi auzise,
într-adevăr, moartea
și, nu mult după aceea,
i-o și văzuse,
înfrântă, jos, în stânga patului,
și nu dăduse doi bani pe moartea ei,
nu pentru că era a ei,
ci pentru că era o moarte ratată,
de la bun început ratată,
fiindcă fusese rău întemeiată.
îi desconsiderase moartea și pentru că
nu-i plăcuse prevenirea funebră,
al cărui unic auditor fusese.
de altfel, lui nu-i plăcea moartea însăși,
cu atât mai puțin automoartea.