agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-09 | |
Pe o temă de
Valeriu Sofronie „Tu spui” – aroma sfințeniei tale-i un drog, iar vorba-ți e spusă-n amurg – „nu vă închideți inima”. Eu te primesc în tot ce-i al meu; toate curg „în grădini”, Ghetsemanii primesc vorba-ți din spirit culeasă. Numai noi „grăbiți noi, ieșim cu sărutul” – atât doar știm să facem. Suntem ploi, „în întâmpinarea ta”, suntem doi. „Tu nu vezi și iar zici” – spusele tale-s biblice rosturi, prin pântece scrise – „să nu binecuvântați decât pruncii”, în palme divine sunt pântece prinse „și izvoarele” urcă spre Tine. Tu ești ceea ce vrem să fim, fără zei, „dar noi ne-am pierdut al treilea ochi” și-un deochi ne-a făcut doar atei „și rătăcim în istorii” de-atunci; prin lunci rătăcim, departe de zei, fără ei. „La urmă ne arăți ceva scris” – vorba-ți rămâne înscrisă pe veci în condei – „dezbrăcați-vă cuvintele de teamă” clamează spiritul Tău, ascultați voi chaldei: „Ea mai are puțin” – de frica de timp, voi chaldei nu vă temeți, de aceea-i în lume Iisus „și-o să-și piardă iar duhul între voi”; dezlipiți de Pământ , voi să fiți iarăși sus. „cu bice grele” cuvintele Lui mână din noi un Paradis pângărit „noi ne mânăm turmele în mare” , suflete duse la tăiere. Un mit ?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate