Ce satisfacție meschină ! – să citești cu nesaț
o antologie din versurile unui poet de curte, care
are vreo douăzeci de kilograme de opere publicate,
are bani de pe urma muncii sale recunoscute,
are bineînțeles, un cuvânt greu în cadrul breslei, pentru că e “cineva”,

dar nu are nici un cuvânt scris
care să mă facă să uit diferența dintre mine și el :
el are, eu sunt.



(volumul "Tifla" - 2004)