Era cinci, s-auzit poc
Dau să văd ce se întâmplă,
Mă ridic din somn de foc
Dar cad din nou pe tâmplă

Așternutul este prost
Așa că mă ridic deodată,
Aranjez tot fără rost
Și adorm cu judecată ?

Însă când să mă întind
Niște vrăbii ciripiră,
Și strigând necontenit
Nu te cufunda copilă

Însă ea pe înserat
S-aruncă direct în vise
Într-un pat îndurerat
Plin de jale și...greșise

Patu-i rupt și plin de ace
Dar ea, nu, zice că-i place
Somnu-i vis și ziua-i noapte
Albu-i frig, noaptea-i de lapte.