îmi sporește prin așteptare un dans
ferigi de carne suind
mă cutreieri cu respirația

pașii tăi dislocînd aerul
apasă ca un arcuș sforile prinse
de mîinile și de picioarele lor

vii acompaniat de gîfîitul frunzelor

sculptînd peste inimă
respirația de struguri striviți
dinăuntru

mută-mi străzile
de care mă tocesc într-o fugă zilnică
cu frînghiile rupte să modelăm amîndoi
snopul ăsta de membre întîmplătoare

ce firesc
acest tango
cu care străpungem prin tramvaie