Lasă focul tău să zboare
'n ochii mei de noapte stinsă
pașii grei să îmi măsoare
palmele de lut și rouă
ghearele de pradă-nvinsă
adormită-n lună nouă.

Lasă cântecul să tune
printre muntii-nfipți în sânge
răsuflarea-ți să m-adune
din cerul roșu, vlăguit;
ascultă sternul cum se frânge
sub glasul tău abia șoptit.

Lasă jarul să-mi adape
sălbatic buzele strivite
de albastrul greu din ape.
Înfipt în pieptul meu, stăpân,
alină-mi venele rănite
cu dansul tău de foc păgân.