frumoasa mea din geam de florărie
azi îți trimit un porumbel
cu ciocul alb și aripi de hârtie
ți-am scris o poezie chiar pe el

am să-l lansez de la etajul șapte
și sigur o să zboare în zig-zag
ducând pe aripi mincinoase șoapte
se va opri pe-o frunză de-asparag

și tu trecând suav cu stropitoarea
printre atâtea flori înmiresmate
vei da desigur ochii de scrisoarea
cu vorbe goale gânduri ne-nchegate

si-apoi cu gesturi de regină
ai să strivești în palme făcătura
și uite-așa nervoasă dar senină
abia aștepți să ți se schimbe tura