Păstrez o tainiță în suflet,
Plină, cu întâmplări ciudate,
Rămîn secrete cât am umblet,
Păstrîndu-le ca mici păcate.

Dar poate n-am să iau cu mine,
Pe cele ce, nu le pot duce,
N-aș câștiga dacă le-aș spune,
Căci dezacorduri mi-ar aduce.

Și nici n-ar folosi la nimeni,
În sentimente să-mi pătrundă,
Căci oamenii la taine-s gemeni,
Toți au câte ceva, s-ascundă.

Când totuși scapă câte-o taină,
Zboară ca banii, în patru zări,
Și de-ai purta orișice haină,
Șanse n-ai, în reabilitări.