Cu grijă am să-ți stric peretele opac al inimii.
Am să pătrund în vecinicia sufletului.
Neliniștită voi studia fiecare sentiment.
Cu lacrimile mele îți voi șterge durerile.
Cu zîmbetul meu îți voi înflori bucuria.
Pașii mei îți vor lăsa trăiri,o viață nouă.
O viață în care întregul va fi sacrificat dragostei.
Apoi cu nerăbdare mă voi refugia în lume.
Am să mă uit în ochii tăi dulci.
Cu sclipiri în priviri îți voi șopti:
„Te iubesc”
Tu,te vei adresa ca unei străine:
„Cine ești , ce dorești ?”
Mirată am să înțeleg că te-am făcut fericit din-ăuntrul inimii ,
Uitînd de mine.
Cu lacrimi îți voi șopti :
„Te iubesc„
Tu indiferent,te vei întoarce și îți vei continua drumul.
Drumul creat din flori.
Flori create din lacrimi.
În jurul inimii mele vor începe să crească spini.
Știu,că cineva va putea să-mi strice peretele din spini al inimii.
Așa cum am făcut eu.
Dar nu voi permite.
Fiindcă
Te iubesc...