agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1770 .



Templul părăsit
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [casmir ]

2008-02-19  |     | 



Se nasc lumini amestecate în licoarea serii,
Prin hohote, un fir de fum în templu se ascunde,
Și se va strânge iedera pe marmura durerii
Să ne-amintim de fâlfâirea albă dintre unde...

Și printre stele mișcătoare se îmbată luna,
Și-mprăștiată, noaptea năzdrăvană-n devenire,
Din aripa însângerată se preling întruna
Apusul întristat, pe-un țărm pustiu, apoi iubire ...

Îți amintești? La porțile sculptate din azururi
Ne regăseam ca hoții care fură curcubee,
Coloanele-nfloreau în lujerele zvelte, pururi,
Războinici pașnici se băteau râzând cu orhidee,

În răsărituri sărutând grădini de iriși, vise
Cu fețe reci se risipeau în unde și în ceață,
Cu ochi de foc prindeai în mâini o rază ce-adormise
Învăluită-n zvon de frumusețe și de viață,

Talazurile verzi ne-mbrățișau candid surâsul,
Plecând spre nori, neprețuiți în străluciri răzlețe,
Și se-ntorceau, voioasă ploaie, izbucnind în râsul
De templu sfânt al tinereții fără bătrânețe,

Și zeii aprigi s-au scăldat odată-n marea asta,
S-au ridicat în soare negru, cu corali pe gene,
Împrăștiind mărgeanul și nisipul înspre vasta,
Necruțătoarea veșnicie, și-adormind alene,

Plutind sfios, răcoare răsucită pe altare,
O lacrimă se stinge-n jertfă, elixir de clipe
Din viitor, căzute-n noapte neîndurătoare;
Făclii arzând mistuitor tăcerea ar vrea să țipe,

Și undeva, în liniștea din pietre încolțită,
În suflete adie val de stele căzătoare,
O strălucire ce nu lasă umbre, obosită,
Cutreierând prin timp celest, speranță și candoare,

Cocorii pleacă. Dansu-ncremenește în ruine,
Prin hohote, un fir de fum în templu se ascunde,
Petalele vor troieni altarul cu suspine
Să ne-amintim de fâlfâirea albă dintre unde...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!