Deschizi, ceremonios, ușa cuștii.
În șiretenia ta ai hrănit animalul dinăuntru
pînă s-a făcut prea mare
să mai poată ieși.
A trecut vremea cînd ridicai, sigur pe tine,
din mijlocul leilor, mănușa iubitei.
Azi nu riști nimic. Totuși
simți moartea mai aproape decît atunci.
Iluzia libertății îi dă fiarei
o hipnotică putere asupra ta.
Și iată-te intrînd, de bună voie, în cușcă…