Prin minte-ți trec doar gânduri negre
iar bucuria încet se stinge în suflet.
Dincolo de o imagine controversată,
îți cauți în grabă doar singurătatea
care este mai rece decât o banchiză.
Viața invadată de amintiri se preface în nisip,
apar doar răni în suflet, lipsește libertatea.

Unde nu-i calm și nici o armonie
iar clipele trec în pas de defilare,
sufletul răvășit de femei și băutură
este prins ca într-o imensă colivie.
Când prin idei mai ară plugul
și viață îți atârnă doar de un ciot
să nu uiți că în lumea asta vântul mai adie.

Se poate face chiar o mică breșă
în acest suflet închis, mascat de doliu.
Dar dacă nu există nici o viză
să poți pătrunde oricând în centru lui,
te lipsești de bagaje, de valiză,
căci este pănă la cer bolnav de un orgoliu
are un regretabil scut, un ruginit de cui.