agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2992 .



Somn
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ram ]

2006-04-17  |     | 



o pereche de ochi
multă iarbă necrezut de verde
primăvară
gânduri împrăștiate de cireșe
în urma pașilor tăi
teancuri de cuvinte nerostite
izvoare
nebunii de vânt
izvoare
mere, prune și durere
margarete
"mă iubește"
și-un "nu mă iubește"
și
"podul de piatră s-a dărâmat"
și
"mi-am pierdut o batistuță"
aceeași voce
nesculptată
mingi roșii cu buline
fulgi de zăpadă
și miei
fără părinți și fără copilărie
o mulțime de ploi
cu toamne pe umeri
și va ninge cu frunze
și cu frunze...
ca o mare de frunze
va fi bine
și voi singură
într-o mare de frunze
și-n mine iar izvoare
și plânset de stâncă
și aproape mi-s mâinile tale
și tânăr ca-ntotdeauna
mă-nnebunește
zâmbetul tău
și-s aiurită
și mi-e bine
mi-e tare bine
pe buze
mă mângâie o amintire
două...
câteva
n-am verbe deloc
și între noi
se întinde un câine trist
și cântă
cu munții
sau cu brazii
sub prăpastia de cer
și tac
apoi plouă
și cântă iar
vai, ce de "și"-uri...
ce mare te-ai făcut
erai de-o șchioapă
și mâine, poimâine începi
să șchiopătezi cu-adevărat,
dar acum
ți-e bine și-s aproape
îmi întind brațul
de-a lungul tău
și-avem fericire în pleoape
și ne place
singurătatea
ne dor oasele de somn
și-mi strâng perna
în brațe
și mama zice că
de când eram mică de tot
cu mine nu se putea dormi
că dau din picioare
și visez colorat
dar nu-mi pasă
încep să mănânc ciuperci
că-n mine otrava
înflorește ca liliacul
și-ntre noi nu există
timp
numai dor
și iar mi-e dor
oare ție nu ți-e bine
de nu ți-e dor?
cât de mult pot să te am
mă dor brațele
îmi curg struguri pe obraz
și via e-n mine
întinsă
și alta
calcă aici cineva
cu pași desculți
și am senzația
că te uit
ca-ntr-un iaz
dar știu să înmuguresc sălciu
am să te chem
mai stai puțin
mă-ntorc îndată
acum e aproape noapte
nu-mi pasă de mine
și de mare
în gesturi am corăbii
plutesc
umbra mi-e tot mai despletită
e iarnă
sau e frig
prin sânge îmi curg sloiuri
și se plânge un dor
că-l strânge
strivesc sub sărut
un fruct
de fericire
cu verde mult
îmi legăn somnul
și nu mai am loc
de vise
nici de păpuși
și-un iepure
mă sfidează
aude tot
e tandru, e cald
și într-o zi a fost nou
de-abia acum se înstelează
preșuri se trag sub pat
trec incet
de teamă
să nu ma scol
și mă șterg la ochi
de șoapte
nu-mi pasă de ploaie
am nisip în gură
și strig cu gura
până la cer
sunt ciufulită
și-mi stă bine
mă prăpadesc de râs
mă prăpadesc
sunt mireasă

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!