agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-17 | |
S-au strâns odat', într-un sobor, animalele-n pădure:
Vulpi cu cozile stufoase, iepuri cu ochii de mure, Viezuri, urși, chiar coțofene, pitpalaci de prin poiene; Toată pădurea vuia, soarele clipea din gene. Așteptau cu nerăbdare să apară-a lor crăiasă, Căci aveau de discutat o problemă prea spinoasă. Crăiasa multașteptată a pădurii iată-apare! Se așază pe-al ei tron, printre murmure ștrengare. Ursul, foarte supărat că în iarnă o să intre Fără casă, fără pat (și, probabil, fără minte!), Ceru ca să ia cuvântul, iar prezidiul i-l aprobă. Își drese ușor și glasul, mormăind încet, de probă. - Crăiasă mândră a pădurii- spuse-apoi ursul, întristat- Se-apropie ninsoarea albă și nu am casă, nu am pat. Te rog, găsește-mi un bârlog în vreun ungher întunecos, Mi-e somn de pic, dar nu am unde să pun nici capul jos! - O, ursule, cobe a morții, tu, toată ziua: "mor, mor, mor!" Nu ai în cap nici pic de minte, de-o casă duci mult prea mult dor. Ai căutat și n-ai găsit? nu cred, prea mult îți este lene, De parcă ți s-ar fi oprit și sângele în vene. Astfel i-a spus crăiasa mândră, soborul s-a împrăștiat, Iar ursul și-a găsit colibă și nu mai este supărat. Morala: Mai sunt pe lume și mulți oameni ce se văicăresc fără rost, Aruncă vina pe-a lor soartă, nu știu că al lor cap... e-n post.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate