mai 2008

1. «dacă știe…»

le-am vânturat deseori
prin versuri, dar știu
prea puține lucruri
despre păsări
mă uitam la o vrabie azi
am amorțit stând pe vine și
ușa atelierului meu scârțâia
al naibii
chestiuța asta mică țopăind
la un metru de mine ciugulea
cine știe ce –
îmi țineam respirația când
aș fi vrut s-o-ntreb
cum o cheamă, unde stă, vârsta
ce hobby are, speranțe, perspective…
sau doar dacă știe
că-i în curtea unei închisori!

hei, «huști»… zbătând brațele
am izgonit-o
______________


2. «Pete de Lună»

pe genunchi țin
pete arse spre-înăuntru sclipind
pe tălpi siderale mirări
care m-arată
celui ce-am fost
ce voi fi

s-ajung pe Lună a durat veșnicii
să mă-ntorc doar
o clipă
risipă-i căderea
mi-am zis
am zvârlit iluzii –
sunt mai mult de un rost
și mai jos decât știam…!

Sensul dus din vis
în alt vis m-a pus în genunchi
înapoi nu există

Noaptea mă recunoaște
după aceste semne
______________


3. «muzici»

nu mai scriu
cuvinte
vocea ta, vocea mea
o trec pe note muzicale
simfonii nesfârșite…

ar fi mai înțelese uite
în loc de te iubesc
t, e pauză i, u, b, e, s și c
vei urmări note, inflexiunile
tonul
va da ecou
– adică locul în care
ne vom reîntâlni curând
________________


4. «semăn cu bunicu’…»

ceva
se-ntâmplă
mi se zbate ochiul

n-am nici pupăză nici
colac
n-o fi ce peste ce să se așeze
…și nu mi-oi plânge singur
dinainte moartea
Cum n-am plâns nici amarul…
ceva se-ntâmplă, s-o fi ouat
speranța
taman la mine-n pălărie?!
…ptiu, piei nălucă, să treacă și
întâmplatu’ ăsta!
________________


5. «Noaptea mea»

ani-vărsare
ani-vers-are, 4X
mulți ani la ziuă vin, însă
voi petrece numai noaptea
în seara de-nălțare, atunci
a lui șaișopt am început
să cad
apoi să mă ridic, să cad, sucesc
mereu sensuri, amestec simetric
spirale și curbe
am crezut adolescenței când
Pollux și Castor păreau împăcați
în noaptea mea
– nu-i adevărat
mai învrăjbiți ca oricând…!
le voi da un brânci
să guste țărâna, vinul
sân și pelin

cel mai insuportabil îmi este
mereu a doua zi
după aniversare
nici nu vreau s-aud de ziua mea
petrec noaptea
beatitudine cuminte
________________


6. «Întors»

Să locuiesc în mituri luate
cu chirie, să mă închin
la semne / și zei aduși de gladii?
O, beat Zamolxe
te-nfunzi în Ceruri și ne uiți?

Mai multă cinste are ateul
și cel mut, cel paralitic
decât mine – care-am probat
ca pe cămăși ori pălării
zei alegorici, zei burtoși sau duhuri
evreiești – dar unde țărâna mea
și-a vânturat destinul apoi
Închis-a Vocea Lui
într-un Cristal?
……………………..

Am spart cu dalta
stâncă tainică, Ecoul
eliberându-l, iată, din el
Zamolxian ne cheamă: «cântați
cum cântă vântul
în Carpați, iubiți cum numai Soarele
iubește
Să nu vă temeți
vă voi întoarce-n ev de început
și iar temut va fi ținutul tău»

suntem nemuritori
și-n nemurirea noastră
mult sânge-a muls pământul
deci, iată cum e sfânt
și Tu îmi poruncești
Să cânt, ei bine, fie, dar
lasă-mi semn pe locul unde
m-ai smuls atunci de glie
să știu că-mi odihnesc
os omenesc la mine acasă –
umbroasă trecere adevăr ascunde
________________


7. «Lent (sau inepții aparente)»

…am ars petrol, cărbune
păduri
Pământu-i mai ușor
…deci, se-nvârte mai iute!
Ghețarii se topesc
Pământu-i mai suplu
deci, se-nvârte mai iute!
Un om îndrăgostit tare, tare
cântărește mai puțin față de
când nu era astfel
și cum iubire-i din ce
în ce mai puțină
Pământu-i mult mai greu
se-nvârte mai lent
întrecând motivele iuțelii!!!

Dacă n-ar fi fost
să depene-n jurul Soarelui
ci în linie dreaptă
unde-ar fi fost azi
Pământul?!
________________


8. «muzici-2»

noi
nu suntem o lume
ci un ghem deșirând
în jurul Soarelui șase
miliarde de melodii
da, suntem fiecare
un cântec….

undeva
o ureche ascultă
îi pasă de această simfonie
nesfârșită. frumoasă
________________

din «Arlechinul cu fesul pe dos» în pregătire pentru tipar
________________

Valeriu Barbu
str. Traian 252,
cod. 800186,
Penitenciar, Galați