Plictisit
și rezemat de perete,
caloriferul ascultă strada.

Gândurile triste
intră pe fereastră,
se lipesc de pereți
ca niște țânțari
și nu-l lasă să adoarmă.

Nu le zice nimic, caloriferul.
Nu le alungă și nu le sperie.
El le lasă să se apropie
si să se incălzească
în singurătatea lui.