O efemeră viață
și-o iubire-n mister
se scaldă-n deasă ceață
pe un soclu auster.

În fumul dens, prin eter,
este a mea sentință
ascunsă-n fund de crater
făcut de suferință.

Te caut prin unghere
cu doruri clocotinde,
în speranțe stinghere
prin viață rătăcinde.

Dar regăsirea-i vidă,
tu nu ești nicăieri
lumina e lividă,
surdă, făr-de mângâieri.