|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
odinioară ceața poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de cristian catalinoiu [prunamar ]
2008-06-25
| |
mâinile lor sunt lungi
și fără de veste
ca un pocal adâncit în licărul vinului
înroșit în arome
mâinile lor sunt iureș
poposit în ospețe
sub limba lepădată alene pe piatră
fiecare lepădare adumbrind
o nouă mână întinsă în noi
alene și lung
lung până la sângele dezbrăcat de pudori
mâinile lor sunt pietre
înnoptate între ramurile noastre
curtate de ploi
ospețe și pocale uitate cu gura-n pământ
fără de veste
bolta se deșteaptă înaltă
umbre tremurând în largul de peșteră
îmbrăcată-n somnii
cuprinse de mâini împletite adânc
până la glasul de foc al sângelui
încă netulburat
|
|
|
|