Sufletul meu trist
ca o frunza, de petala de cires
ma leagana cu palpitatii reci
si-mi tremura o lacrima pe crengi.

Prin visul trist de copaci
ascult muzica frunzelor reci
cum virgine,usoare si dulci
ma privesc mirate cu dispret.

Patrund cu greu in lumea lor
soptesc usor,ma inebunesc
cu simfonia lor.
Din departare se aude lin
vioara unei frunze
si cantecul patrunde trist
pe o scara de matase.
Aluneca in gol si timp,
patrunde simfonia frunzelor uitate...
si sufletul meu trist e gol