Viscol,ger,zăpadă mare,
Orașul tot e troienit...
Din cer potopul s-a pornit
Și urlă fără încetare;

Noaptea e lungă și ascult
Patimi în ziduri de demult,
Glasuri bătrâne ce-n urgie
Þipă din moarte-o simfonie.

E-o noapte grea;afară-i iad,
Se chinuie bătrânul brad
În mâna iernii-ngrozitoare,
Apăsătoare,albă,mare...

Pier mii de vise noaptea asta
Topite-n norii de zăpadă;
Afară-i frig,afară-i sfadă,
Urgia vine să tot cadă.