A venit mașina de pompieri
și a udat cerul incendiat de asfințit
cu spuma neagră a întunericului
am cusut lunii craterele
și am făcut din ea lanternă
cu care să-mi luminez umbrele
desprinse de corp
și plecate în lume
m-am întâlnit ziua cu o umbră
avea umbrelă să nu o topească soarele
mi-a povestit
că umbrele s-au adunat într-o bandă
noaptea erau în elementul lor
făceau dragoste cu strigoii
și spărgeau magazinele
banii îi dădeau morților
să-și plătească chiria sicrielor în care locuiau

Mi-am scos sufletul
l-am modelat în șuvițe lungi
l-am desfășurat
iar lungimea lui acoperea distanța
de la Pământ la Lună

Pe fiecare fir de iarbă
mi-am pus un neuron
astfel că întreaga planetă
a început să gândească ca mine
am absorbit materia cosmică
mi-am mărit dimensiunile
până ce acestea au atins mărimea planetei
și am recreat Terra din monadele personale
astfel că întreaga planetă
a început să semene cu mine.