În orașul părăsit
unde doar fantomele primesc vize de flotant
vechile străzi sunt acoperite cu amintiri
timpul fărâmițat abia mai respiră
iar vântul se chinuie
să-l resusciteze
cu adieri aproape tăcute
răscolind frunzele uscate
înălțând din când în când
vârtejuri de praf
de la geamul unei ferestre
mai flutură încă
răsuflarea unui zâmbet
semn că acolo a-nflorit cândva
năluca unei flori
poate o mușcată

în orașul părăsit
doar fantomele își fac de cap