Și-acum încotro?
se-nghesuie cuvinte bolnave
fiori răi pe șira spinării
aerul prea dens miros de drapele arse
cineva într-o ureche
mi-a spus odată
ai gust de țigară aprinsă la capătul cu filtru

Dușane cîntă mai tare
Liuba ta e moartă de trei săptămîni
nu-i mai mîngîia buzele
amintiri zadarnice piatră rece în piept

Te urci în tren la Krușevac
mastodonți de întuneric scrîșnet rugină
băltoace fum urme în noroi
benzina pictează mai bine ca tine hiperrealist
pîn'la exasperare ceasuri întoarse tablă verde
ca iarba clorofilă strivită bolovani
urcă ruine sfărîmicioase albicioase
aplauze flăcări pe ziduri rafale
Boje moi
tranșee de ură brăzdează
munții ridicați în picioare
cuțite mai naive decît vorbele semiluni osoase
hîrtii gunoaie ziare pentru orbi tratate rugăminți

iartă-mă vecine
că ți-am incendiat
piersicii din grădină
și copiii în școală

în camera cu mucegai în loc de pereți
vulturul alb-roșu bicefal sugrumat cu stîngăcie
zace pe-o năframă de întuneric
așa-s toate femeile voastre
negură tristețe uitare
du-te departe cît mai departe
dar suficient de aproape

La Biejlo Polje
Te cobori în gară
nu uita cîmpia soarele întinde
raze sîrmă ghimpată scuturi de gol
ierburi uscate pe roca încă fierbinte
susur de tăcere în tufișurile de leandri ofiliți
mierlele cîntă încă sîrbește!