agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-15 | |
într-o noapte am visat un dirijabil sub formă de hipopotam
mă obseda trichineloza bicicletelor-parapantă spițele roților îmi umblau prin vene explodându-mi în apropierea tâmplei imaginează-ți o batistă albă ce dă startul unei curse cu biciclete bolnave și ochii ei galbeni de vită mușcată în vremea musonului! de pe puntea lui hindenburg zăream spinările balenelor ca niște iceberguri nu are rost să vă păcălesc în poemul ăsta nu e vorba de daruri de reni prefăcându-și copita în turlă ci de munți de promisiuni deșarte poate e tardiv să scriu despre asta însă ceva din mine nu iartă mă plimbam deasupra europei cu colții rânjiți de ied după plecarea caprei apoi statuia libertății îmi arătă zgârie-norii de carne mă gândeam ce bine ar fi să ne hrănim doar cu hidrogenul din burta dihaniei! pentru ei suntem doar niște eprubete gri în care se dizolvă deșeurile unui zeppelin acele pete unsuroase de pe aerodrom nu sunt de la pantofii lor cei noi sunt umbrele noastre iar tuburile cu vopsea pentru graffitti par niște imense cartușe cine e capabil să zboare cu o bicicletă având trichineloză? poveștile noastre nu le vrea nimeni în felul ăsta am înșela destinul trist am descifra râzând sporovăiala falșilor profeți am învățat prea repede zornăitul palid al florii de muște privește stârvul acesta! când vom ateriza voi colora acest mamifer gonflabil și voi face din el hăinuțe pentru copii cândva umplea mlaștinile cu răgetul lui cândva era în pântecul mamei copil și totuși într-o zi vor inventaria viețile noastre într-un clasor de timbre cu zeppelin câte trepte are iadul? ar fi bine să coborâm întruna cu speranțele intacte dar nu infernul este o pistă de aterizare unde cad arzând visele noastre noaptea ce vine o să tai o bucată de cer și o să-mi ung o felie de pâine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate