din canalele timpului a răsărit
floarea-de-colț(i)
te mușcă de carne(a) inflamată te doare în părți
de ceea ce scrii citești aiurezi
cu umor îndrăznești
să te-afirmi uneori
"totuși este trist în lume"
în tine în fiori
se-ascunde esența scriiturii-murăturii
îi merge mai bine cufundată-n
oțet "și miere port în suflet
cu al tău zâmbet"-spermanțet
pentru lumânări să ardem
la capul scriiturii șobo-
se află o floare-de-colț(i)
apucă de versul aflat în agonie
de-acel care intră-n poem cu bocancii
nu-mi pasă că va publica
șobo-texte
apar peste tot doar există
pretexte
de a întina ce-i mai sfânt
mai curat
pe pământ e loc pentru
fiecare cu ce-l doare
"atât"