Petic de iarbă arsă răsare
între buze de piatră.
Mâna caută să prindă muchii
ce taie.
Agăț rădăcina de brad
și aerul dă năvală în plămâni.
Acum am curaj să mă cațăr.
Vino tu ,
să mă remarci ,să mă alegi,
să mă umpli de tine.
Ironia este că am un tu sinonim
cu bărbat cu cununie.
De ce nu mă mulțumesc cu atât?