Palmele reci
mă păstrează înecat în căutare
țipetele
pumnilor înhumați în vânt
ajung pe timpane
șoapte înlănțuite...

ea este simțită în partea cealaltă
a geamului
vom ajunge acolo
trebuie doar sa ne ridicăm
cu limba
până în vârful paharului...

dincolo
războiul
și ochii uscați
pot fi îngenuncheați în dans...

sunt spectatorul fidel
al iluziei că sunt dezlegat
de asfalt...