agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-13 | |
Vlad Þepeș se întoarce pe-un mândru cal călare...
Toți hoții și tâlharii de fric-au-ncremenit Sau au fugit bezmetici pe unde-au nimerit; Numai câțiva, cu arme, îl luară la cătare Și-au tras în el cu gloanțe, dar Vlad era un mit Reîntrupat din flăcări, din fulgere bizare Și nu era posibil ceva ca să-l omoare; Cu el venea și-o oaste, nicicum de biruit. Intră în Capitală, cătă pe președinte, Pe deputați, miniștri - nici unul n-a văzut, Căci, îngroziți, fugiră, dar alții-avu 'nainte: Erau mulțimi voioase ce-n jur i-au apărut, Iar Vlad, cu-o țeapă-n mână, le-a spus zece cuvinte: "Norod al meu, ascultă... S-o luăm de la-nceput!..."
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate