E frig.
Din cer cade o stea.
A venit timpul sa fiu serios.
Si refuz sa te las sa mori.

Stai calm si privesti
Cum iti ard genele.
Prin ochii tai albastri,
Nu vad nimic.

In jur e pustiu si-i frig.
Aurora Boreala nu lumineaza,
Suntem intr-un punct
In care e mereu noapte.

Lumina soarelui cade perpendicular,
Ne putem bronza stand in picioare,
Aici, dezbracati, in frigul asta,
Pielea noastra arde.

Nu vad decat scantei,
Fulgii tot cad peste noi,
De parca cineva i-ar manca,
Iar noi ne aflam intr-un stomac.

Ne acopera tacerea,
E pustiu, si-i frig.
E totul blajin si alb,
Si ne arde fericirea.