Deschide- mi, spre seară,
o fereastră între ochi, o să răsară întrebări
despre cum se dospesc visele.
Două canale roșii aspiră dependența de tine
sărut închipuit înainte să înghiți
cuvintele pe care nu le faci scrisoare,
dinții s-au încleștat
urlă așternutului că e gol,
că e aspru, că e străin.
Găsește cheia, ar fi mai simplu,
ar intra mai mult aer,
oricum,
somnul nu există.