când am deschis ușa
gâfâind de-ntuneric
coșul pieptului s-a desfăcut
cu scârțâit prelung domestic
și inima mi s-a rostogolit
la picioarele tale
proptindu-se de marginea acelei clipe
vârful pantofului negru
tăia aerul în felii subțiri
apropiindu-se tot mai mult
ce faci
e încă vie e sănătoasă
uite are patru cămăruțe perfecte
poate să bată în alt piept oricând
clipocitul strigătului meu
de înecat la mal
s-a-nfipt în haloul de abur și durere
al trecerii
ai plecat să luminezi pe dinăuntru
alte zări
și-n urmă a venit El
plesnind liniștea
cu poalele halatului alb
am o inimă zic
e încă vie
și poate să bată în alt piept oricând
atunci am văzut că inima mea
se desfăcuse în patru cămăruțe perfecte
și din fiecare crescuse
o altă inimă
a părut mirat
dar cu răbdare tehnică și finețe
operația a reușit
însă vă spun
asta nu e inima mea...

Gela Enea