Icoana e supărată
c-a fost pictată zâmbind
și nu în suferința mântuirii.
Și-a dorit să se schimbe
și uleiul picturii s-a zbârcit
înnegurându-i ochii.
Vin urâții de lume, ce nu suportă privirea
și ea-i iartă la-ntâmplare.
E mulțumită icoana că nu mai zâmbește,
că-i o icoană ca toate celelalte.