La capatul gandurilor tale
neintelese jocuri
de lumini
de umbre
de rataciri fugare
ajung aici
la mine
unde paradisul
imaginat de noi
in miezul unei ierni
cu vise-naripate
s-a destramat
asa cum se destrama orice vis
in zori
la primul cantat de cocosi
Nu pot sa cred!
Cum a putut inima ta
in sufletul meu
sa emita
un apel
permanent ocupat
de dor
Orgoliul
de care vorbesti tu
nu se afla la mine
Cuvintele mele
nu sunt poleite
cu miere
ele canta
ce tu nu ai inteles
deconectandu-te
de la sufletul meu
pustiit
si incarcerat
de tine
in clipa
lipsita de tact
si de noroc