Ce culoare ai tristețe ?
Ce contur și ce mărime?
Dimineața-ți dau binețe
zilnic ești pe langă mine !

Eu aș vrea să te cunosc
esti urâta sau frumoasă?
Sigur este că trăiesc
tot mereu cu tine-n casă !

Tu în jurul meu plutești
mă privești din orice loc,
simt aievea că trăiești…
Ești reală ? Ești un joc ?

Aș vrea cu tine să vorbesc
să cunosc clar vocea ta....
Nu vreau în dubii să plutesc
fară să te pot vedea !

Ești un spirit ? Ești femeie ?
Ești o crudă vrăjitoare ?
Ești o transparentă fee?
Sau ești doar o muritoare?

Cu parfumu-ți delicat
te strecori în preajma mea.....
Ești pe scaun , ești in pat?
De ce nu te pot vedea ?

Simt ades cum mă cuprinzi
și abia de mai răsuflu....
tu prin suflet îmi pătrunzi....
Ce cumplit mă doare trupul !


Inima în van se zbate,
creierul mi-e amorțit....
Gândul care îl străbate
îl găsește pustiit !

N-am să te-alung din casă !
Trebuie să stai cu mine !
Ești urâtă sau frumoasă,
eu m-am învățat cu tine!

Nu mă lași să râd prea tare,
nici să cânt sau să visez...
Și nu-ți pasă că mă doare
bucurii de nu păstrez!

Simt ca vrei să fiu a ta
Altceva nu te privește....
Tu iubești lacrima mea
râsul meu nu îți priește !

Ce culoare ai tristețe ?
Și de ce nu-mi ieși din casă?
Vrei mereu să-ți dau binețe,
vrei mereu să-mi stai la masă !
................................
Stai aici dacă ți-e bine !
Chiar culoarea de nu-ți știu !
Stai aici pe lângă mine
Nu pleca, e prea târziu !

Stai aici dacă ți-e bine!
Tu ești tot ce am acum…
Stai aici pe lângă mine….
Ca să simt al tău parfum !

București 10 februarie 1999