agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-24 | |
S-a stins lumina-n cântec, când silnic te-a furat
Din sânul vieții-aripa de vis învolburat, Mi-e rătăcire pasul, și-nfrigurat m-afund În iadul suferinței, cu strigătu-mi profund. Te caut fără preget, și gândul mi-l ascund În valurile morții ce-n inimă pătrund. De spaimă și cutremur puterile-mi slăbesc, Dar mai adânc e dorul, și pasul nu-l opresc. Se stinge lumânarea de rugă și mă pierd În negura tăcerii, vrând chipul să-Þi dezmierd. Oprită mi-e suflarea și-un ultim, slab, suspin, Mă poartă mai departe, spre-altarul Tău divin. Mă prăbușesc în pragu-i, cu fața la pământ, Orbit de raza-Þi vie, ieșind din norul sfânt. Căzut în închinare, mă poartă mai departe Lumina Feței Tale, sculându-mă din moarte.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate