am răscolit printre umbre
încercând să găsesc o ultimă
netrăită încă senzație

dintre toate atingerile
mi-a rămas încrustată în simțuri
cea din urmă nuanță
un gri voalat al privirii
ce a strivit între riduri tăcerea

dar acum vreau să uit
să mă pierd în fumul rătăcirilor
printre mâini și culori ce nu ating
să îmbrac forme fragile
ce se destramă la primul cuvânt
vreau să mă strecor
pe lângă contururi azurii
de răsuflări ce nu mă cunosc
și nici nu mă vor ști vreodată

treaptă cu treaptă
timpul îmi urcă pași spre dimineți
ce se deschid în trupuri străine
filă cu filă
cartea întoarce pagini goale
peste care un vânt cernit
împrăștie nisipul amintirilor

umbrele rânjesc de pe ziduri
în camera goală
focul încă aprins
arde ultima pagină scrisă