Scriu
ca necrofilul amator
ce-și pregătește de devreme prada
exfoliindu-și fosta piele cu fost os
(e de post),
avântat timid prin cimitire
să scanez suflare (no-carne)
ca un jefuitor
de piramide (temple de lipide)

Văd lumânări ce stau căzute
lipind ciupercile de morminte
în spuza-i mucegai și buruieni
sau parii trandafiri florați;
pe cavou stau povestind
doi ce n-au bani de motel
bălăngănindu-și capul
cu căștile în mână, de mână

au împietrit în nepăsare morții
Vii vizitează sărbători și conveniențe
obiceiuri urbane, de (bun)mort-simț

Viespile au cel puțin un stup
în cripta unui rus, colonel
eroi din bătălii și revoluții
murit-au pentru țară
acum în bălegar, ca bălegar
putrezim minciune

(Un) arhitect neinspirat
rămas spațiu neirosit
în parcul-cimitir, alei căzute!
când morții stau 2 peste 2
uitați de noi

credeam incinerarea
aseptic, sfânt culcuș,
degeaba-
lacrimile din priveghi
rachiul tare (e home-made)
atâtea rude necunoscute
la capul omului necunoscut
plâng zilierii, scuipând în palme
înc-o lopată
de rahat

Nu vreau nimic de mor să am
nu vreau avântul funerar
nici lespede, nici urne
nici marmore zimțate
nu vreau să conteze
un nu imaterial
don't care
ce-o să faceți, ce-o să spuneți
nu mai contează
nimic în urma-mi

moartea e cea mai profitabilă
afacere
să-ți cumperi acțiuni constant,
să le grijești tenace
mori o dată și profită...
toți!
tu ai scăpat
ascuns sub ultima lopată
de căcat

ai bucurat și viermii
preț de-un alt deceniu
festin funest
din sacrificiul ispășii
lenevești
la căldură, departe de ură
lopeți de pământ și...
un dumnezeu să-l odihnească
o dată la două, mai rare luni
pe viață-moartă