Am fost otrăvit în ceață
Și liniștea se așternu în mine.
Nu vedeam nimic,era doar întunericul.
Dar frica mea alăptau mușcăturile ei.
Oh, venin..
Ochii se uitau pierduți spre cer.
M-am simțit înecat și ars într-o fantomatică sferă.
Parcă am simțit toată durerea lumii, murisem la infinit.
Liniște..Doar ceață.
Ochii încruntați
S-au lăsat înșelați de o lacrimă.
Undeva, în larg, ecouri..urlete..distorsiuni.
Lovituri simultane, ma aruncau spre cer.
Zgomotele zburau spre mine într-un ritm alert.
Și renasc, și renasc mereu.
Respirând cu greu am căutat privirea.
Prea târziu..Am fost mușcat din nou.
Liniște.
Urme.
Ceață.
Alb.