Aruncă-ți natură, giulgiul de pe mine
Și pe frunte-ți, steaua-mi să tresară
Tânguitor în noaptea
Culegătorilor de vise.

Ia-mi sufletul în mâini,
Altfel te va urmări
În cea din urmă viață.

Auzi îngerii?
Tălpile lor pe frunțile noastre,
Cântecul dintotdeuna al fericirii
Cu ochii împreunați.

Oprește-mă dacă mai poți, natură,
Să te înțeleg,
Să respir pe frunte-ți
Ultima stea din care codrul
Își împletea vise în ajun.

Din ele, peste vreme,
Să-mi arunc ochii împreunați.
De fericire
Acoperă-mă Doamne!

Alexandra Iliescu