agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-01 | |
Ce gînd îmi pare noaptea și-o destramă
Să te aștept pe la apus de soare Cît frumusețea ta încă mă cheamă Mă mai revoltă încă o eroare. Degeaba oameni degerați de vară Trăiau iubind și soarele curat Te-am scos din mintea mea încet afară Ca drumul să răzbată ne-ntinat. Mă mai apasă trist și derizoriu Tot ce rostește gîndul de departe Și-apoi îmi spui mințit și provizoriu Că ai să mă iubești pînă la moarte. Plutea în cer ca o enigmă sfîntă Tot aurul de sînge purpuriu Și vorba-mpotrivirii mă încîntă Un adevăr rostind. Dar prea tîrziu. Sub răbufnirea sîngelui ce curge Azi mi te-ai da odată și-nc-o dată Și timp se trece și prin noi se scurge Credința tinereții sfărîmată. Te-a revoltat condiția-mi pustie Și tot m-ai afundat pînă la gît Și-ai plîns cînd vînturi începeau s-adie, Ca să rămîn cu drumul meu și-atît. Jurasem să clădim ca o minune Din sărutări și gînd de primăvară Palat de nemuriri. Dar viața-mi spune Că totuși ești, rămîi, o piatră rară. Pentru războiul pașnicelor arme Mai răbufnește sîngele din noi, Dar sentimentu-mpărtășirii doarme Și plînge unul pentru amîndoi. În sărbătoarea anului de mîine Smulgîndu-te condiției de cinste, Mi te-ai mai da ca osul unui cîine Pentru etern, cu visurile triste. Ne mai cerșim cu gura-nsîngerată Spre a ne mai certa, de-om fi cîndva. Și pentru sărbătoarea minunată Mi-e gîndul răvășit pe undeva.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate