agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1528 .



Tac abstract
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [D`aries ]

2006-11-05  |     | 



Tăcere sepulcrală domnește peste Tot.
În țara mea tarată toate au adormit.
Chiar și cuvântul, sfântul, zace vlăguit.
Trembolent aerul fuge printre degetele reci,
Nimeni n-are chef de vorbă,
Stau aiurea, mă gândesc…
Și tempesta mea tăcere mă inundă iar și iar-
Toate glasurile mele
Stau captive în redoare
Iară o privire rece
Se agață-n depărtare
Așteptând cu nerăbdare
O minune să deznoade
Toată ceastă blestemare…
Vântul să se întregească iară
Cu a mea dulce vocală,
Prin văzduh din nou să zboare
Roiuri, cârduri, oști, șiroaie
De cuvinte trecătoare.

Tot așa trecând prin Viață
Cunoscut-am tot și toate.
Eram, fără doar și poate
Cea dintâi Atotștiutoare.
Cunoscut-am și pe Creangă, și pe Nietzsche,
Caragiale, dinaintea-mi, nu mai ar` nimic a zice,
Eminescu nu ma-nduioșat,
Pe Kant l-am epuizat.
Astfel, într-o zi cu ceață
Devenit-am Autoare.
Scriam despre tot și toate,
Vorbeam mult prea mult, se poate.
Hora mea verbală o jucam meiestuos,
Făr` să știu, vorbeam prea mult, prea des,
O samă de cuvinte fără sens.
Eram vânător caustic-
Cum greșeai, te și mușcam-
Arma mea era Cuvântul,
Astăzi tac chitic în geam.

Eu pe toți aveam la mână,
« Mi se rupe de cultură »
Ziceam eu, plină de ură.

M-am jucat prea mult de-a joaca,
Persiflat-am prea mult soarta…
Pe cuvinte le-am scuipat,
Chiar nimic n-au însemnat
Pentru mine.

Ca și tine,
Acum tac.

Acum, fluturi cu aripi silabe hoinăresc într-un cavou
Aripele lor roiale se preschimbă-n surd argou,
Iar din buze de cleștare
Iese doar un damf de moarte
Ce se scurge-ncet, dar sigur,
Peste tot și peste toate.
Iar cuvântul meu, damnatul,
Izbăvește-a sa pedeapsă-
Cătușat de epiglotă
Se-mpiedică de fereastră.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!