agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-17 | |
Grămadă fără rugă pe Golgota (Lui Daniel Corbu)
Iubito, îngerii fug din trupul meu de cer pe muntele Golgota se duc cu toții. poeții, înveliți în hainele lor, de fier, în poeme se războiesc… cu morții. Ce vină?! Să-mi fi cunoscut iubirea! Ce venă-mi strânge sângele de mamă? Bisericile ridicate ca oglinzi de inimi Se prăbușesc, toate, într-o singură grămadă Iar eu nu pot să-mi scutur ruga Căci toți poeți-și înjură fuga. Copiii, ce n-au ieșit din mame, doresc să mai rămână-n pântecele calde; nu-și potolesc fuga cu morții... născuți, lăsați în pragul porții. E prea bine-n pântec pentru-o lume-n flăcări, unde îngerii nu mai iubesc poeți. Iubito, îngerii fug din trupul meu de cruce când toți poeții pe Golgota zidesc lacrimi de mame gravide ce-au scuipat orfani … Iubirea noastră a murit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate