Mi-e sete și o voce groasă
Îmi spune : Stai nu te mișca!
Îngheț în ființa-mi și îmi curg șiroaie
Sudorile ce îmi sfidează setea

Dar vocea stă cutezatoare
În virful unui jilț,
Și crapă în mine
Și ultimul meu simț
Respir cu greu la gândul
Că încet, încet o să dispar cu totul
Într-un imens abis
Ș-apoi o foaie o să-mi poarte simțul
Cu greu și tot mai greu albastru scris.
Și iată mă trezesc cu greu
Și totul fu un vis…
Un vis de nedescris.