agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-28 | |
Un pirat, dintre aceia ce străbat mări și oceane,
pentru-a jefui corăbii si vapoare bogătane, după ani și ani de lupte pe oglinzile de ape, într-un bar din tinerețe, a intrat să se adape. Când barmanul l-a zărit, după vreme îndelungată l-a intrebat, văzându-i moaca, cum era desfigurată : - Ce s-a intâmplat cu tine, de arăți așa ca dracu’? - Nu-inteleg ce vrei a spune? se răsti la el, ciracu’. - Păi, cu multă vreme-n urmă, arătai frumos și demn, dacă mintea nu mă-nșeală, nu aveai picior de lemn. - O bătrâne ! Ai dreptate ! Intr-o luptă cu-un vapor o ghiulea bătu-ar vina, m-a lăsat fără picior. - Asta înțeleg acum, dar cârligul de la mână cum ai reușit să-l ai, ca podoabă la-ndemână? - Intr-o altă luptă dată, am fost prins și capturat, drept pedeapsă, inamicii, mâna dreaptă, mi-au tăiat. - Dar cu peticul la ochi, ce pot să-nțeleg eu, oare? - Ochiul stâng mi-a fost pierdut de o mică zburătoare. - Nu mai înteleg nimic, mă cuprinde disperarea. - Când zbura deasupra mea, a trecut-o ușurarea. - Dintr-un simplu găinaț, într-o liberă cădere, nu se poate să rămâi, la un ochi, fără vedere. - Ba se poate așa ceva, cineva chior să rămână, era prima zi din viață, când purtam cârlig la mână.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate