agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-25 | |
Am învățat să tremur...
Noaptea când fumez o țigară cu fereastra deschisă Sau dimineața când cobor dintre plapumele calde Când nu simt căldură-n juru-mi, tremur, Uitând cine sunt eu și cine ești tu Doar atunci pot să te uit. Te scot din mintea mea fără să vreau Și mă gândesc cum fac să-mi fie iarăși cald De-aș putea... Aș sta la soare tot anul Pe plajă...la mare... Și-aș înota-n adâncuri să pot uita din nou Cine sunt eu și cine ești tu De-aș putea... Aș vrea să-mi crească aripi sub piele Să pot fi sus mereu Să nu m-atingi nici tu, suflet rău, ce parcă-mi vrei pieirea Și n-aș zbura în jurul tău... Aș vrea să zbor deasupra casei mele S-arunc cu praf de zâne... Am învățat s-alerg... Aseară când citeam din tine Regăsind frânturi din mine Am fugit in Uitare, Mi-am ales cele mai groase piei Și-am pornit la drum prin viscole și ploi. Vântul mi-a înFrânt aripile, Iar pe mâini au început să-mi crească spini. Plânsul meu a devenit ecou. Am vrut să-mi smulg ochii Delirul îmi spunea că ei sunt de vină pentru tot. Inima mea începuse să aibă crustă Fiecare suflu părând cel final. Nu găseam nimic... Nu te vedeam uitare! Plânsul meu a devenit cuțit Îmi sfâșiam vise, credințe, iubiri Imaginea ta devenea tot mai grea. M-am dezgolit... Inima-mi intră într-un tic-tac Dinții au inceput să-mi crape, Iar carnea mi s-a innegrit Tremurau toate... Și-am ajuns la poartă, Uitare Iar vântul tău mi-a încetinit aleanul Și n-am intrat, am stat și am privit... Mii de ochi goi mă chemau la tine. Părtașii tăi erau ca pomul roditor ce nu mai are roade, Ca o femeie stearpă. Și n-am mai vrut să intru. Am vrut să-mi fie iarăși cald Drumul Înapoi am început să-l caut Neștiind ce-am devenit. Aseară când citeam din tine Regăsind frânturi din mine. Am străbătut așa lungi căi ale sufletului meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate