agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-06 | | Am devenit nemurirea sufletului meu, Ucisă de o nesimțire dureros de cruntă. Sunt sluga propriei mele dorințe rebele, Slugă care fuge cât vede cu ochii de mine, Cea care mă scuipă-n față, care ma detestă, Dar sunt ochii mei, e fuga mea, saliva mea, Zvâcniturile și regretele sunt tot ale mele. E tot ce mi-a rămas după ce-ai trecut tu. Nu reprezintă decât un semi-“eu” palid, fad, Care nu își va depăși niciodată condiția fără tine. Te uit, te prelingi încet, încet din memorie Precum scuipatul meu transfigurat în lacrimi. Haosul din mine te strigă disperat, necontenit. Simt cum se așterne lent o ordine mortală, Care mă face să nu simt nimic, mă amorțește. Văd cum ceața de pe ochii iritați se ridică Făcând loc unei lumini întunecoase, blestemate. Mă lupt cu lumina, cu amorțeala... Te strig. Strigătele mele devin ecoul haosului teribil, Se pierd unul într-altul, îmbrățișându-se... Nesimțirea acaparează golul lăsat de tine Tu nu mai vii. Ești la fel de nesimțit ca și mine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate