În fiecare an tăticu semăna
a cânepei sămânță-n-arătură
odată ce căldura iarăși revenea
la noi pe șesuri dinspre Curmătură

apoi de păsări eu păzeam de zor
a răsăririi cânepei-n grădină
în timp ce gândul meu purtat de dor
călătorea pe-a soarelui lumină

spre seară păsările adormeau
sub cerul plin puzderie de stele
iar visurile mele se pierdeau
spre lumile albastre și rebele

în fiecare zi de dimineață
eu săvârșeam aceiași aventură
în timp ce cânepa-mi râdea în față
și pupăza cânta pe Pârlitură

așa-mi trecea al primăverii cânt
în vremurile-acelea dealtădată
iar vara revenea peste pămant
și peste cânepa îngândurată

când vara stăpanea peste coline
cu mic cu mare ne uneam de zor
să secerăm a soarelui minune
în snopi s-o punem pentru viitor

la soare snopii i-asezam cu spor
să iasă apa trasă din pământ
ca să ajungă iarăși la izvor
dusă de nori pe-al aripilor vânt

când cânepa uscată era gata
cu carul o duceau la Otăsău
măicuța Manoilă și cu tata
să se topescă-n apa strânsâ-n tău

zile și nopți în balta de la râu
dospea sub cer a cânepei tulpină
iar moara noastră măcina la grâu
făcând făină fină din lumină

apoi din nou la noi în bătătură
cu caii cânepa era cărată
și așezată pentru uscătură
prin curtea noastră mică și curată

când cânepa era complet uscată
o melițam din zori și până-noapte
în timp ce mintea mea era plecată
spre culmile visate neumblate

urma apoi a scărmănării cursă
în serile ploioase de sub Față
iar cânepa-n fuioare era pusă
și la lumina lămpii toarsă-n ață

cu ațele făcute gheme-apoi
la Moțârcanu o duceau cu ițe
ca să urzească pânza de nevoi
și pentru casa noastră noi velințe

în prag de iarna tata instala razboi
să țeasă mama pânza cu căldură
noi ajutam părinții la nevoi
în grajd prin casă si pe bătătură

pânza era gata-n primăvară
țesută și albită cu leșie
să poată să ne-mbrace mama iară
cu haine noi de bâlci la S'ânt Ilie

demult părinții mei în paradis
s-au dus chemati de-a timpului cărare
iar cânepa în lumea mea de vis
rămâne cea mai sfântă sărbătoare

de-atunci imi amintesc mereu cu dor
a cânepei poveste-n-arătură
când primavara vine iară-n zbor
la noi acasă pe la Curmătură