Răsare soarele. Apasă greu,
are consistența oului de rață. Te bucuri,
i-ai descoperit și azi bănuțul.
Privești suprafața de gheață a lacului
pînă cînd în ea se fac două copci:
ochii tăi.
Ce frumoasă e viața!
Îți dai foc. Flăcările te înconjoară blînde,
formează împrejurul tău o aură.
Nu te grăbi. Așteaptă clipa cînd să nu prisosești
nici adîncului, nici înaltului.

Intuiește-le exact nevoia de a te conține.