Ia taci! Se-aud cocoare-n depărtări,
Cădelnițând ninsori ce n-or să vină.
În somn rănit, lupi albi își fac cărări,
Pândind căderi, ochi lacomi de jivină.

Hei, ádu-mi verbul lângă mâna dreaptă,
Să-mi fie scut, și hrană, și vioară.
Nu bate toaca, ceasul mai așteaptă
Să joc la zaruri viața-ntâia oară.

Sunt fum, sunt dor, cocor în depărtări,
Rodind târziu, din verb de-argint, cărări.